Brânzoaice (Poale-n brâu moldovenești)

Brânzoaice (Poale în brâu)Un desert simplu, care nu se poate să nu ne amintească de copilărie, de cuptorul cu lemne în care bunica ne pregătea aceste îmbietoare brânzoaice, de bucuria cu care așteptam coacerea lor, de aroma care învăluia atunci toată casa și care ne-a rămas în memorie și ne însoțește toată viața. Este o plăcintă foarte cunoscută, tradițională, românească,  din aluat dulce dospit umplut cu brânză, minunată, pe care noi românii am răspândit-o în toată Europa. O întâlnim acum și la vecinii noștri moldoveni, bulgari, sârbi, greci, macedoneni, turci, dar fiecare țară și-a adaptat rețeta după obiceiurile locului și ingredientele disponibile. Această plăcintă o găsim la noi în țară în multe variante și diferite denumiri, în funcție de tradițiile și obiceiurile fiecărei zonei istorice și de ce nu, a moștenirii culinare a fiecărei familii, sau a fiecărei gospodine în parte. În zona de sud a Munteniei – zona copilăriei mele, eu am cunoscut-o sub denumirea de brânzoaică, la fel se numește cred și în unele zone din Ardeal, o regăsim în Moldova și Bucovina ca poale-n brâu,  sau plăcintă dobrogeană în zona Dobrogei, plăcintă creață în Maramureș, plăcintă mocănească, plăcintă moldovenească sau…și mai simplu, peste tot,…doar plăcintă cu brânză…care poate fi cu brânză sărată sau de vaci…

Pentru că vreau să particip cu această rețetă la provocarea lunii  mai  în proiectul inițiat de Gina Bradea – Tradiție și gastronomie românească, m-am gândit astăzi să vă povestesc despre plăcinte. Gazda noastră din această lună Simona ne-a propus ca tema ”aluaturi dulci sau sărate”. Frumoasă provocare, nu?

…”Dacă aruncăm o privire la cuvântul „plăcintă” în „Dicţionarul Limbii Române” al lui Sextil Puşcariu sau în „Dicţionarul Etimologic al Limbii Române” al lui Ov. Densuşianu şi I.A. Candrea, observăm că acesta a evoluat din latinescul „placenta”, care s-a păstrat într-o formă asemănătoare numai în limba română. Aşadar, plăcinta a pătruns la noi prin romani, iar aceştia – spun istoricii – ar fi preluat de la greci reţeta, pe care apoi au diversificat-o.” …”Prin secolul al XVIII-a, a fi plăcintar în România era un adevărat noroc. Dovadă stau versurile: „Halal, zău, de cine ştie! Să facă plăcintărie! S-o dospească, plămădească! În cuptor s-o rumenească”. În vremea fanarioţilor exista o urare printre aceştia: ”Mai mare să te văd, să ajungi mare plăcintar în Ţara Românească”. În opera lui Costache Negruzzi, „Istoria unei plăcinte”, capodoperele gastronomice devin cadouri, instrumente ale corupţiei pentru obţinerea unor posturi la Curtea Domnească.”…  (Autor: Carmen Drăgan)

Dacă încă din vechime suntem un popor așa mare iubitor al acestui desert pe cât de simplu, pe atât de savuros și gustos, iubitor de plăcinte nevoie mare, ne place nu numai să le mâncăm cu deosebită bucurie, plăcere și savoare, dar să le și pregătim în casă, în fel și chip. De aceea la orice sărbătoare mare, în zilele de Crăciun, Paști, Florii, sau înainte de acestea, în anumite zone ale țării (mai ales în Moldova și Bucovina) există și se păstrează încă numeroase obiceiuri și tradiții populare când femeile coc plăcinte pe care le dau de pomană. Se spune  că dacă pui bani sau spice de grâu în plăcintă, cine le găsește fie va primi bani tot anul, fie va avea parte de recolte bogate. Iubim plăcintele preparate cu diverse umpluturi, cu brânză, cartofi, varză, dovleac, carne, fructe, ciocolată,  coapte în cuptor sau prăjite în tigaie și de aceea, noi românii pe lângă faptul că le pregătim foarte des, ca și desert preferat, le și venerăm, organizând în cinstea lor o serie de festivaluri – ”Festivalul plăcintei” ca de exemplu, în județul Bacău la Hemeiuș, sau județul Botoșani, La Stăuceni.

De departe cred, cele mai răspândite, dar și cele mai bune sunt plăcintele moldovenești poale-n brâu, niște plăcințele mici făcute din aluat dospit asemănător cu cel de cozonac  umplute cu brânză de vaci aromată cu mirodeniile preferate (vanilie, coajă de lămâie, portocale, scorțișoară, esență de rom, etc) și stafide. Rețeta aceasta de poale-n brâu sau brânzoaice (am să continui să le spun așa cum m-am obișnuit în copilărie)  din aluat pufos, de cozonac, care se topește în gură și se îmbină armonios cu brânza moale de vaci, îndulcită, aromată și îmbogățită cu un strop de smântână am adaptat-o după rețetele nașei și bunicii mele, care făceau cred, cele mai bune brânzoaice pe care le-am mâncat. Am adaptat-o în sensul că nu am folosit untură, așa cum se folosea odinioară, iar cantitățile sunt diminuate. Când se puneau ele pe făcut brânzoaice, făceau ceva, de le împărțeau mai apoi pe la toate neamurile…atunci toată casa le era inundată de căldură, bucurie, arome amețitoare, iar copil fiind nu aveai cum să nu tremuri de nerăbdarea și plăcerea primei brânzoaice fierbinți pe care o vei primi.

Rețeta nu este deloc greu de făcut, deși poate părea așa la prima impresie. Aluatul este destul de asemănător cu cel de cozonac sau, cornuri pufoase. Bucuria reușitei este imensă, iar satisfacția și recunoștința celor dragi care le mânâncă este și mai mare. Așa că nu ezitați să le încercați. Merită, măcar o dată în viață să frământați plăcințelele acestea tradiționale și efortul vă va fi răsplătit din plin de rezultatul obținut: brânzoaice tare pufoase și aromate… 🙂

Ingrediente (36 – 54 bucăți, asta depinde cât de mari le doriți)

Pentru ALUAT:

  • 750 gr. făină
  • 25 gr. drojdie proaspătă
  • 250 ml lapte dulce
  • 3 ouă
  • 100 gr. unt
  • 100 gr. zahăr (sau după gust)
  • ½ linguriță sare
  • aromele preferate (după gust); eu am pus: 2 plicuri zahăr vanilat și coaja rasă de la 1 lămâie potrivită ca mărime

Branzoaice (Poale-n brau)1aPentru UMPLUTURĂ:

  • 250 gr. brânză proaspătă de vaci
  • 2 ouă
  • 3-4 linguri zahăr (după gust)
  • 1-2 linguri de smântână
  • 100 gr. stafide
  • opțional arome: 1 plic zahăr vanilar, 1 fiolă esență de rom, coaja rasă de la ½ lămâie

Pentru UNS, DECORAT:

  • 1 gălbenuș de ou
  • 2 linguri lapte
  • zahăr pudră

Mod de preparare

ALUATUL:

-Se cerne făina într-un vas mai mare (vasul de frământat) se acoperă cu un prosop de bucătărie curat și se lasă deoparte, într-un loc ferit. Este bine să cernem mai multă făină și să punem în vasul de lucru de la început doar 750 gr, restul o punem într-un alt vas separat.

-Se încălzește puțin laptele pe foc.

-Se pune untul într-un vas și se topește la foc mic. Când untul s-a topit se dă deoparte să se răcorescă.

-Se pregătește maiaua de drojdie: într-un castron mai mare se sfărâmă drojdia cu furculița, se adaugă 1 lingură de zahăr, apoi 1 lingură de făină, 2 linguri de lapte călduț și se amestecă bine până se dizolvă drojdia. Se acoperă castronul cu o folie alimentară și un prosop, se pune la loc ferit și cald pentru 10- 15 minute până când maiaua crește și își dublează volumul.

Branzoaice (Poale-n brau)2-Între timp se bat puțin ouăle cu sarea, se adaugă zahărul și zahărul vanilat și se bat în continuare până aproape se dizolvă zahărul.

-Se face o adâncitură în făina din vasul de frământat, se pune maiaua crescută și amestecul de ouă și zahăr.

-Se începe amestecarea ingredientelor cu ajutorul unei linguri de lemn, adunând toată făina de pe marginea vasului, se toarnă treptat laptele călduț și se continuă amestecarea, până când rezultă un aluat omogen.

-În acest moment se adaugă coaja rasă de lămâie, puțin unt topit călduț și se începe frământarea aluatului cu mâna, turnând câte puțin unt în continuare, pe măsură ce frământăm. Frământarea aluatului se poate face fie pe masa de lucru unsă puțin cu ulei, fie direct în castron, cum am procedat eu.

Branzoaice (Poale-n brau)3a-Pe măsură ce se frământă, dacă aluatul este lipicios se mai adaugă câte puțină făină. Aluatul se frământă cca 20-30 minute, până când acesta nu se mai lipește de mână și este compact și elastic.

-Aluatul frământat îl lăsăm în vasul de lucru, care se acoperă cu folie alimentară și cu un prosop curat de bucătărie și se lasă la crescut într-un loc ferit (de curent) și călduț pentru cca. 50 – 60 minute, până când acesta își dublează volumul.

Branzoaice (Poale-n brau)4-Dacă aveți mașină de frământat (”mașina de pâine”), pregătirea aluatului este mult mai simplă și se procedează la fel ca aici, diferind doar ingredientele. Eu am repetat rețeta și la mașina de pâine, unde rezultatul a fost același, dar cu un efort mult diminuat.

Branzoaice (Poale-n brau)5-Cât timp crește aluatul se pregătește umplutura pentru brânzoaice: se amestecă brânza de vaci scursă înainte, cu ouăle,  zahărul, smântâna, grișul, stafidele și aromele. (La mine brânza proaspătă a fost moale și cremoasă)

-Când aluatul a crescut, acesta se răstoarnă pe masa de lucru presărată fie cu făină, fie unsă cu o peliculă fină de ulei. Eu am preferat varianta cu făină.

-Se împarte aluatul în jumătate și fiecare jumătate în două părți aproximativ egale. Fiecare din cele patru bucăți de aluat se întinde cu sucitorul într-o foaie aproximativ rectangulară de cca 0,5-1,0 cm grosime și cu ajutorul unui cuțit bine ascuțit (sau cu o rolă tăietoare) se taie în pătrate aproximativ egale cu latura de 7-8 cm.

Branzoaice (Poale-n brau)6-Se pune câte o linguriță plină  din compoziția de brânză în mijlocul fiecărui pătrat și se împachetează ca un plic unind colțurile opuse.

Branzoaice (Poale-n brau)7-Brânzoaicele rezultate se așează în tava de copt tapetată cu hârtie de copt, la distanță, pentru că acestea vor mai crește și se vor lipi la copt dacă sunt prea apropiate.

-Se lasă tava cu brânzoaice la crescut în loc ferit și călduros, pentru cca 25-30 minute.

-După ce brânzoaicele au crescut, cu ajutorul unei pensule se ung ușor cu gălbenușul de ou amestecat bine cu 2 linguri de lapte și se bagă la cuptor.

Branzoaice (Poale-n brau)8-Brânzoaicele se coc în cuptorul încins prealabil la temperatura de 180°C, pentru aproximativ 15- 20 minute (depinde de cuptor), sau până când acestea se rumenesc frumos.

-După ce se coc, brânzoaicele se lasă să se răcească în tavă, sau pe un grătar de lemn. Dacă le doriți cu coaja mai moale se pot acoperi până se răcesc cu un șervet de bucătărie.

Brânzoaice (Poale-n brâu) -Brânzoaicele acestea pufoase se servesc atât calde, cât și reci în orice moment le doriți și cum vă plac: simple sau însoțite de un pahar cu lapte dulce, bătut, sau o ceașcă de cafea sau ceai…Se pot presăra cu zahăr pudră înainte de a le consuma.

Brânzoaice (Poale-n brâu)

Brânzoaice (Poale în brâu) Brânzoaice (Poale în brâu) Poftă bună!

Sfaturi utile:

-Cantitatea de făină nu poate fi exactă pentru că aceasta depinde de mărime ouălor, calitatea untului, etc.

-La fel ca la prepararea tuturor aluaturilor, toate ingredientele se pregătesc din timp (cel puțin 2-3 ore) pentru a fi calde, la temperatura camerei.

-La ingredientele care se ”încălzesc puțin”, ”călduțe” (laptele, untul topit) dacă facem ”proba cu degetul” , adică introducem degetul în lapte/unt călduț, temperatura trebuie să fie aproape la fel ca cea a corpului nostru.

 

Un gând despre „Brânzoaice (Poale-n brâu moldovenești)

  1. Pingback: Moldova: Brânzoaice – Baking Around

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s